Sursă: Atacdeconstanta.com

Piata imobiliară din România a ajuns într-un punct în care dimensiunea nu mai reprezintă singurul criteriu de selecție. Aproape 18 milioane de metri pătrați de spații moderne de retail, birouri, logistică și industrială sunt controlate de investitori locali și internaționali, conform unei analize realizate de Ziarul Financiar pe baza datelor BREC, RPC și iO Partners.

Aceste cifre reflectă o piață matură, capabilă să atragă capital pe termen lung și să susțină proiecte de amploare. Însă, dincolo de metri pătrați și clasamente, se află o schimbare fundamentală: proiectele imobiliare mari încep să modeleze în mod vizibil orașele, nu doar prin construcții, ci prin crearea de ecosisteme urbane.

De la clădiri la ecosisteme urbane integrate

Investițiile majore nu mai vizează doar construirea de malluri, clădiri de birouri sau parcuri logistice. Aceste proiecte tind să combine mai multe funcțiuni și să genereze în jurul lor un mediu urban complex: locuri de muncă, servicii, spații pentru comunitate, zone verzi, entertainment și cultură, precum și conexiuni noi în oraș.

• Proiecte multifuncționale care integrează retail, birouri și spații culturale
• Crearea de ecosisteme urbane pentru susținerea comunităților locale
• Dezvoltarea de zone verzi și spații de recreere în interiorul orașelor
• Investiții pe termen lung în infrastructură și conectivitate
• Capacitatea de a atrage capital internațional pentru proiecte de amploare

Capacitatea de atragere a capitalului și impactul asupra orașelor

Clasamentul ZF evidențiază amploarea investițiilor din piața românească. NEPI Rockcastle conduce segmentul de retail cu aproape 940.000 de metri pătrați, în timp ce IULIUS & Atterbury Europe are cel mai extins portofoliu de proiecte în dezvoltare, cu aproximativ 320.000 mp. În sectorul birourilor, Globalworth controlează peste 443.000 de metri pătrați, iar CTP deține peste 3,3 milioane de metri pătrați de spații logistice și industriale.

În logistică, primii cinci proprietari dețin aproximativ 76% din stocul modern al țării, ceea ce indică o concentrare a capitalului și o strategie pe termen lung. Aceste cifre arată că România nu mai este doar o piață de construcție pentru acoperirea nevoilor imediate, ci o destinație pentru capital instituțional, interesată de dezvoltări durabile și sustenabile în orașe.

Orașele care beneficiază cel mai mult de această tendință sunt cele în care investițiile private se întâlnesc cu o economie din ce în ce mai dinamică, contribuind la modernizarea și diversificarea spațiului urban.