Sursă: Ziuaconstanta.ro
România a depășit pragul de 60% al datoriei publice în PIB, ajungând la 60,1% la sfârșitul primului trimestru din 2026. Guvernul a primit o informare oficială privind implicațiile acestei evoluții și măsurile prevăzute de legislația fiscal-bugetară pentru reducerea nivelului datoriei.
Potrivit datelor publicate de Eurostat, ponderea datoriei publice în PIB a crescut gradual în ultimii ani, fiind în procedură de deficit excesiv din 2020. Ministerul Finanțelor a transmis că, în condițiile în care nivelul a depășit pragul de 60%, se aplică măsuri precum menținerea programului de reducere a datoriei și înghețarea cheltuielilor salariale și de asistență socială.
Ce măsuri trebuie aplicate pentru stabilizarea datoriei publice
Guvernul a prezentat un plan bugetar-structural național pe termen mediu, care stabilește traiectoria cheltuielilor și reformele necesare pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% până în 2031. Acest plan a fost evaluat și aprobat de Comisia Europeană în ianuarie 2025.
- Menținerea cheltuielilor în limitele stabilite prin plafonul anual
- Reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB
- Implementarea reformelor fiscale și investițiilor asumate
- Traiectorie descendentă a datoriei publice până în 2031
- Respectarea recomandărilor de creștere controlată a cheltuielilor
Impactul evoluției datoriei publice asupra economiei
Creșterea datoriei publice peste pragul de 60% impune măsuri de ajustare fiscală pentru a evita riscurile de instabilitate economică. Guvernul trebuie să implementeze reforme structurale și să monitorizeze atent evoluția cheltuielilor pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice.
Conform legislației, în cazul depășirii pragului, se aplică măsuri precum plafonarea cheltuielilor și controlul strict al deficitului, pentru a readuce indicatorii pe traiectoria recomandată de Uniunea Europeană.
