Reactorul 1 de la centrala nucleară Cernavodă, care a fost oprit timp de trei luni din cauza nivelului scăzut al apei din Dunăre, va fi repornit astăzi.Chiar dacă reluarea producției este un lucru pozitiv, riscurile rămân.
Pe 4 noiembrie 2026, Nuclearelectrica a început repornirea reactorului, care a fost oprit pe 28 iulie, când nivelul apei a scăzut la minus 194 de centimetri.Apoi, Reactorul 2 a fost oprit pe 13 august, cu un nivel de minus 234 de centimetri.În prezent, nivelul apei este de minus 224 de centimetri, ceea ce păstrează riscul unei noi opriri, conform expertului în energie Cosmin Gabriel Păcuraru.
Citește și: DGAS Constanța va închiria un imobil pentru un centru de zi destinat vârstnicilor
Problemele centralei rămân nerezolvate
Centrala nucleară Cernavodă este situată nu pe cursul Dunării, ci într-o zonă care se leagă de Canalul Dunăre–Marea Neagră și de un bazin de acumulare.Sistemul de răcire folosește apa din acest bazin, iar o scădere a nivelului Dunării influențează accesibilitatea apei necesare pentru răcirea reactoarelor.În cazul unei situații hidrologice mai severe, ar putea fi necesară din nou oprirea reactorului.
Păcuraru subliniază că expunerea centralei la secetă nu reprezintă o problemă recentă.Primele semnale de alarmă au fost emise în anul 2003, iar o situație similară a fost înregistrată în 2012.Aceste evenimente ar fi trebuit să conducă la investiții în infrastructura de aprovizionare cu apă și răcire.
Printre opțiunile discutate s-au aflat adâncirea canalului navigabil și crearea unui bazin de acumulare mai mare, capabil să ofere o rezervă de apă în perioadele de debit scăzut.De asemenea, s-a sugerat instalarea unor turnuri de răcire, asemănătoare cu cele din alte centrale energetice.
Expertul afirmă că alte țări, cum ar fi Bulgaria, au adoptat măsuri pentru a-și proteja centralele nucleare de problemele generate de scăderea nivelului apei.Conform opiniei lui Păcuraru, România a avut atât timp, cât și resurse pentru a implementa soluții similare, dar nu a acționat corespunzător.