Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a anunțat trei măsuri importante pentru modernizarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu impact direct în Constanța și întreaga țară. Aceste inițiative vizează gestionarea cheltuielilor cu medicamentele, controlul intern și facilitarea accesului pacienților la servicii medicale, prin colaborarea dintre sectorul public și cel privat.
Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, a prezentat noile măsuri, afirmând că acestea urmăresc creșterea eficienței utilizării fondurilor publice și reducerea timpilor de așteptare pentru pacienți. În acest context, CNAS a înființat Departamentul de Farmaco-Economie, destinat analizei costurilor și eficienței terapiilor inovatoare finanțate din fonduri publice.
Ce înseamnă înființarea Departamentului de Farmaco-Economie?
Primul pas anunțat de CNAS a fost crearea Departamentului de Farmaco-Economie, structură specializată care va funcționa sub conducerea directă a președintelui instituției. Această unitate va reuni medici, farmaciști și economiști, având ca scop fundamentarea deciziilor de rambursare a medicamentelor pe baze științifice și economice solide.
- Analiza costurilor și eficienței terapiilor inovatoare
- Negocierea contractelor cost-volum și cost-volum-rezultat
- Optimizarea mecanismelor de rambursare
- Fundamentarea deciziilor de rambursare pe dovezi științifice
Ce rol va avea Direcția de Audit pentru fondurile din sănătate?
A doua măsură vizează înființarea unei Direcții de Audit Public Intern, prin reorganizarea actualei structuri de audit. Aceasta va avea responsabilitatea de a verificat eficiența utilizării fondurilor gestionate anual de sistemul de asigurări sociale de sănătate, care ajunge la aproximativ 18 miliarde de euro.
Președintele CNAS a explicat că această direcție va evalua vulnerabilitățile și va formula recomandări pentru îmbunătățirea managementului resurselor, asigurând o transparență mai mare în gestionarea fondurilor publice.
Ce schimbări aduce colaborarea public-privat în sistemul de sănătate?
Cea de-a treia măsură vizează modificarea cadrului legislativ pentru programele naționale de sănătate, pentru a permite pacienților acces mai rapid la servicii atunci când capacitatea unităților publice este depășită. CNAS a publicat un proiect de ordin care stabilește criterii clare pentru situațiile în care spitalele și unitățile publice nu pot acoperi cererea de servicii medicale.
Scopul acestei inițiative este de a întări colaborarea între sectorul public și cel privat, bazată pe criterii verificabile, pentru a asigura pacienților tratamentele de care au nevoie, în special pentru cazurile grave precum oncologia, bolile cardiovasculare sau radioterapia.
Potrivit lui Moldovan, mecanismul poate fi utilizat pentru programe medicale esențiale, asigurând astfel un acces rapid și echitabil la tratamente pentru cei mai vulnerabili pacienți.