Sursă: Ziuaconstanta.ro
Ministrul Educației, Mihai Dimian, a anunțat că astăzi a pus în consultare publică proiectul de Ordin pentru aprobarea Standardelor naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial.
Acest demers vizează crearea unui cadru comun de referință pentru evaluarea elevilor, fără a modifica sistemul actual de notare. Scopul este să se obțină note comparabile între școli și să se valorifice mediile anuale și rezultatele la evaluările naționale în procesul decizional din educație.
Proiectul de Ordin stabilește ce trebuie să știe și să poată face elevii pentru fiecare competență specifică din programa școlară, pentru trei niveluri de performanță: de bază, consolidat și avansat. Aceste standarde nu înlocuiesc competențele, ci le fac mai clar și coerent evaluabile.
Ce înseamnă Standardele naționale de evaluare pentru elevi?
Aceste standarde descriu în mod explicit abilitățile și cunoștințele pe care elevii trebuie să le dobândească la fiecare nivel de performanță, facilitând o evaluare obiectivă și comparabilă între școli. Ele contribuie la o mai bună armonizare a notelor și la o transparență mai mare în procesul de evaluare.
- Nu schimbă sistemul de notare actual din învățământul preuniversitar
- Oferă un cadru comun pentru profesori
- Permite compararea notelor între școli
- Facilitează valorificarea mediilor anuale și a rezultatelor la evaluările naționale
Impactul noilor standarde asupra sistemului educațional
Implementarea acestor standarde are ca scop creșterea obiectivității și echității în evaluarea elevilor, precum și o mai bună transparență în procesul decizional. În plus, ele deschid calea pentru o valorificare mai eficientă a mediilor anuale, alături de rezultatele naționale, în planificarea și ajustarea politicilor educaționale.
Conform ministrului Mihai Dimian, aceste standarde nu înlocuiesc competențele, ci le fac mai clar definite și mai ușor de evaluat, contribuind astfel la un sistem de învățământ mai echitabil și mai comparabil.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de unele prevederi ale GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal. Informațiile din acest articol sunt de interes public și sunt obținute din surse deschise.
